Tiroidă și tensiune arterială

Glanda tiroidă poate scurta viața cu zeci de ani dacă nu acordați atenție simptomelor care indică o defecțiune a funcționalității sale pentru o perioadă lungă de timp. Pentru a preveni mortalitatea prematură, ar trebui să știți ce este - hipertensiunea tiroidiană.

Hipertensiunea arterială a glandei tiroide este un dezechilibru hormonal în organism, însoțit de hipertensiune arterială. Odată cu abaterile în performanța acestui sistem, pot apărea boli patologice grave, manifestându-se nu numai clinic, ci și extern.

Cum este legată presiunea intravasculară de glanda tiroidă?

Glanda tiroidă este o parte integrantă a sistemului endocrin. Ea influențează toate organele, glandele și sistemele corpului care se coordonează cu acesta.

Glanda tiroidă interacționează cu:

• Apudocite.
• Hipotalamus, glanda pituitară, glanda pineală.
• Ovarele la femei și testiculele la bărbați.
• Glandele suprarenale și glandele lor.
• Pancreasul.

Ca urmare a eșecului funcționalității sale, apar încălcări în toate organele și sistemele descrise mai sus. Glandele suprarenale sunt cele mai afectate, așa că încep să secrete o cantitate greșită de hormoni tiroidieni, provocând boli patologice.

Hormonii tiroidieni sunt responsabili pentru nivelul de oxigen din plasma sanguină, activitatea organelor interne, a glandelor, dezvoltarea și creșterea țesuturilor, prin urmare, bolile care au apărut pe fundalul glandei tiroide și glandelor suprarenale nu trec fără un urmă.

Când tiroida și glandele suprarenale încep să funcționeze defectuos, producția de hormoni crește: catecolamină, aldosteron, cortizol, adrenalină și norepinefrină. Ele sunt capabile să afecteze reglarea presiunii intravasculare, în urma căreia apare hipertensiunea arterială, fără un motiv aparent.

Dacă tulburările hormonale sunt ignorate pentru o lungă perioadă de timp, atunci, ca rezultat, poate apărea nu numai un simptom de hipertensiune arterială, ci și un rezultat fatal cauzat de boli care apar pe fondul dezechilibrului hormonal. Prin urmare, tratamentul problemelor asociate cu glanda tiroidă trebuie efectuat în timp util.

Ce hormon crește presiunea intravasculară?

Când glanda tiroidă și alte sisteme importante încep să funcționeze defectuos, apar diverse anomalii hormonale. În plus, celulele foliculare ale glandei tiroide încep să producă elemente active numite triiodotironină (T3) și tiroxină (T4). În cantități normale, ele ajută o persoană să se adapteze la un mediu nefavorabil (rece, vreme sufocantă), dar cu o cantitate crescută sau scăzută, perturbă termoreglarea naturală, provoacă tremurături ale membrelor.

În mod normal, nivelul acestor elemente ar trebui să crească exclusiv în timpul efortului fizic și a condițiilor nefavorabile de viață, dar dacă abaterile sunt înregistrate fără un motiv aparent, aceasta se numește de obicei hipertiroidism.

În cazul hipertiroidismului, hormonii tiroidieni încep să îngusteze lumenul intravascular și să tonifieze vasele, provocând o presiune crescută, creând o sarcină asupra sistemului cardiovascular, perturbând activitatea inimii.

În acest caz, pacientul își pierde capacitatea de a lucra din cauza unor astfel de afecțiuni:

• Migrene frecvente.
• Leșin.
• Învârtirea capului.
• Slăbiciune generală.
• Durere în spațiul toracic.
• Creșterea temperaturii corpului.
• Nevroze.

După ce am găsit astfel de probleme în sine, este necesar să se supună imediat un diagnostic medical pentru a identifica cauzele care provoacă o defecțiune a glandei tiroide. Auto-medicația în acest caz este categoric inacceptabilă, deoarece terapia medicamentoasă ar trebui să vizeze blocarea receptorului care nu își îndeplinește funcțiile corect.

Diagnosticul hipertensiunii tiroidiene

Pentru a identifica anomaliile care provoacă hipertensiune arterială, sunt utilizate studii instrumentale și de laborator pentru a identifica hormonii care provoacă anomalii intravasculare.

Diagnosticul instrumental

Metodele instrumentale de studiu a hipertensiunii tiroidiene includ ultrasunetele. Efectuând procedura, experții evaluează următorii factori:

• Dimensiunea glandei tiroide, structura și forma.
• Densitate și uniformitate.
• Indiferent dacă există neoplasme sau tumori pe el.
• Care este starea vaselor limfatice și de sânge ale glandei tiroide?

Aceste măsuri vă permit să examinați vizual glanda tiroidă și să caracterizați tulburările care au apărut.

Uneori, medicii folosesc o scanare RMN a glandei tiroide. Adoptarea acestor măsuri indică dificultatea identificării cauzei dezechilibrului hormonal, deoarece ecografiile nu evidențiază tumori mai mici de 1 cm.

Diagnosticul de laborator

Tehnica de cercetare de laborator vă permite să aflați ce a dus la apariția dezechilibrului hormonal și la creșterea tensiunii arteriale. Pentru a face acest lucru, trebuie să donați sânge la laborator și să așteptați rezultatele. Este important să luați o probă pentru cercetare în mod corect, altfel diagnosticul va da rezultate eronate. Medicul vă va spune totul despre regulile pentru efectuarea testelor atunci când vă prescrie un test de laborator.

Văzând încălcări ale rezultatelor obținute, nu ar trebui să le interpretați singur, deoarece laboratoarele pot folosi diferiți reactivi, unități de măsură, în urma cărora rezultatele analizelor pot diferi.

De asemenea, în timpul studiului se ține cont de vârsta și greutatea pacientului. În timpul unei evaluări de sănătate, medicul poate identifica următoarele boli endocrine declanșate de glanda tiroidă:

• Feocromocitomul este o boală cauzată de creșterea producției renale de catecolamine.
• Hiperaldosteronismul – apare ca urmare a creșterii dimensiunii glandelor suprarenale. Această boală eliberează o cantitate crescută de aldosteron în vase, iar presiunea crește.
• Acromegalia - apare ca urmare a unei tumori hipofizare. Apoi, o mulțime de hormon de creștere intră în organism.
• Hipercortizolismul, sau sindromul Itsenko-Cushing, se caracterizează printr-o cantitate crescută de producție de cortizol. Apare din cauza unei tumori a glandelor suprarenale sau a glandei pituitare.
• Hiperparatiroidismul este o creștere a calciului în sistemul hematopoietic. Apare ca urmare a transportului necorespunzător al mineralului în întregul corp (în loc să pătrundă în țesutul osos, enzima intră în sistemul circulator).
• Hipertiroidismul – apare din cauza creșterii producției de hormoni de către glanda tiroidă.

Fiecare boală care se încadrează în lista de mai sus este supusă unui tratament imediat, deoarece majoritatea bolilor din această listă nu afectează doar sistemele și organele interne ale unei persoane, dar îi schimbă și aspectul: schimbă trăsăturile feței, forma corpului. Refuzul terapiei medicale sau ignorarea semnelor bolii duce la moarte prematură.

Tratamentul hipertensiunii arteriale a glandei tiroide

Pentru a reduce hipertensiunea arterială declanșată de glanda tiroidă, este necesar să se supună unui studiu sub supravegherea unui specialist și să asculte fiecare recomandare medicală.

Tratamentul glandei tiroide are ca scop blocarea receptorilor care eliberează cantități excesive de hormoni. Pentru aceasta, medicul prescrie medicamente speciale, selectate în conformitate.

Terapia medicamentosă corectă va elimina sursa tulburărilor tiroidiene, iar presiunea va reveni la normal. Ca urmare, aportul de hormoni este de asemenea normalizat.

Pentru a restabili funcționalitatea glandei tiroide, pacientului i se recomandă o dietă care conține iod. Recomandat de consumat:

• Fructe de mare.
• Nuci.
• Feijoa.
• Ardei dulce).
• Alge.
• Curmal japonez.

Aceste alimente sunt bogate în diverse micro și macro elemente, vitamine și iod. Datorită utilizării lor regulate, echilibrul optim de iod este restabilit, contribuind la restabilirea funcționalității glandei tiroide.

Este recomandat să nu abuzați de aceste produse și să nu le înlocuiți cu soluții de iod. Aceste acțiuni pot suprasatura organismul cu substanțe utile, care vor afecta negativ și bunăstarea generală, dezechilibrul hormonal și presiunea intravasculară.

Atunci când consumați produse care conțin iod, echilibrul de iod trebuie monitorizat. Pentru a afla dacă organismul are nevoie de astfel de alimente, este necesar un test:

• Răspândiți iod pe un cerc de mărimea unui ou pe mână și urmăriți cât de repede dispare cifra de iod.
• Dacă iodul nu a fost absorbit în 24 de ore, atunci o persoană nu ar trebui să se concentreze pe restabilirea echilibrului iodului.

În consecință, glanda tiroidă participă activ la performanța organelor interne, iar abaterile acesteia le pot perturba activitatea. Pentru a reduce riscul unei defecțiuni în funcționalitatea glandei tiroide, se recomandă monitorizarea regulată a prezenței iodului în organism și, dacă se găsesc anomalii, luați măsuri de urgență. Tratamentul trebuie efectuat exclusiv sub supravegherea unui medic. Un dezechilibru hormonal stabilit în timp util și prescrierea corectă a medicamentelor vor reduce costul tratamentului, precum și vor ameliora rapid simptomele care indică tulburările hormonale, inclusiv hipertensiunea tiroidiană.