Cardiologie

Caracteristicile cursului prolapsului valvei mitrale la copii

Cursul asimptomatic al anomaliilor aparatului valvular în copilărie și adolescență este o cauză frecventă a complicațiilor în timpul efortului. Prolapsul valvei mitrale (MVP) este una dintre cele mai frecvente patologii care apare la 3-5% din populația de copii. Necesitatea diagnosticului precoce vă permite să controlați cursul patologiei. În plus, detectarea precoce a prolapsului promovează modificarea stilului de viață pentru a preveni progresia bolii și apariția unor consecințe nedorite.

Prolapsul valvei mitrale la copii și adolescenți: ce este și de ce apare?

Substratul morfologic al MVP este eversia unuia (sau a două) foițe de valvă mitrală în cavitatea atrială stângă la sfârșitul sistolei (faza de contracție ventriculară).

În mod normal, în timpul diastolei, sângele curge din atriu în ventriculi prin deschiderea atrioventriculară deschisă. După aceea, clapele valvei se închid strâns, iar odată cu contracția ventriculilor, sângele este împins în vasele mari. Când apare un curent invers (în atrii), se dezvoltă regurgitația, care este unul dintre motivele remodelării geometrice a inimii.

Prolapsul valvei mitrale la copii este o patologie care de cele mai multe ori nu provoacă plângeri și este un fenomen descoperit în timpul auscultației. Cauzele anomaliei nu sunt pe deplin înțelese. Principalii factori patogenetici sunt:

  • displazia nediferențiată a țesutului conjunctiv (anomalii congenitale ale enzimelor responsabile de formarea colagenului, elastanului și a altor molecule);
  • patologii congenitale ale țesutului conjunctiv: sindromul Ellers-Danlos, Marfan, Stickler, sindromul Williams, periarterita nodulară.

Diagnosticul încălcărilor se datorează cel mai adesea calității observării la dispensar a populației de copii. În plus, apariția simptomelor clinice este asociată cu perioade critice de dezvoltare:

  • de la naștere până la 1 an - într-o perioadă scurtă de 12 luni, greutatea copilului se triplă și continuă dezvoltarea organelor și țesuturilor. În sistemul cardiovascular, apar modificări datorită includerii unui cerc mic de circulație a sângelui (vasele pulmonare). Prin urmare, bebelușii prematuri, precum și cei născuți din gravide cu preeclampsie severă, dezvoltă simptome clinice în cazul insuficienței valvei mitrale;
  • 5-8 ani - primul salt de creștere. Dezvoltarea mușchilor scheletici și a sistemului musculo-scheletic are loc mai rapid decât procesele din organele interne. Din cauza discrepanței, țesutul conjunctiv este „întins”, inclusiv în inimă, se dezvoltă displazia și MVP. În plus, copiii de această vârstă încep mai întâi să se angajeze în activitate fizică dozată cu activitate dinamică ridicată, care este însoțită de o suprasolicitare a hemodinamicii cardiace;
  • 11-15 ani - al doilea salt de creștere. În această perioadă, odată cu creșterea oaselor lungi și a mușchilor, are loc o schimbare bruscă a nivelurilor hormonale, în urma căreia sarcina asupra sistemului cardiovascular crește.

Simptomele bolii la grupa de vârstă mai tânără

Diagnosticul MVP la copiii sub 3 ani se realizează în principal sub supravegherea unui medic de familie. Apariția plângerilor este cel mai adesea asociată cu o activitate fizică sau psiho-emoțională ridicată.

Activitatea fizică pentru bebeluși în primul an de viață este considerată a fi alăptarea sau plânsul. Semne de tulburări ale sistemului cardiovascular: dificultăți de respirație, roșeață sau cianoză (cianoză) a pielii, umflarea aripilor nasului sau inhalare zgomotoasă.

Cea mai frecventă plângere în prolapsul valvei mitrale la adolescenți este durerea nespecifică („înjunghiere”, „apăsare” sau „durere”) în partea stângă a toracelui. Se caracterizează prin absența iradierii și durează de la 5 la 20 de minute.

Cel mai adesea, durerea apare atunci când alergați sau urcați rapid scările și este însoțită de o dispoziție instabilă, transpirație și extremități reci. Medicii asociază apariția acestui simptom cu o activitate crescută a părții simpatice a sistemului nervos autonom (eliberarea crescută de catecolamine favorizează vasospasmul și creșterea cererii miocardice de oxigen).

Principalele simptome care apar la copiii cu MVP sunt:

  • instabilitate neurocirculatoare, care se manifestă prin modificări ale tensiunii arteriale (creștere și scădere alternativă);
  • tahicardie disproporționată (palpitații ale inimii) în timpul efortului fizic sau suferință emoțională severă;
  • pulsația crescută și accelerată a vaselor de sânge;
  • tulburări de ritm (modificări secundare care apar cu remodelarea semnificativă a inimii sau implicarea sistemului de conducere în proces);
  • simptome neuropsihiatrice (atacuri de panică, nervozitate, distonie vegetativ-vasculară).

Diagnosticul de MVP se realizează exclusiv după confirmarea anomaliei cu ajutorul auscultației (se aude un suflu sistolic caracteristic la vârful inimii) și ecocardiografie.

Semnele patologiei în timpul examinării cu ultrasunete sunt modificările grosimii și eversia valvelor în timpul sistolei în cavitatea atrială, precum și nivelul regurgitației. În funcție de severitatea fluxului sanguin invers, se stabilește gradul de prolaps, care determină prognosticul și tacticile ulterioare de gestionare a pacientului.

Tratamentul prolapsului valvei mitrale la copii și adolescenți

Prolapsul valvei mitrale este considerat o manifestare a displaziei nediferențiate de țesut conjunctiv pentru care nu există un tratament specific. Patologia necesită monitorizarea dinamică a copiilor (examinări de către un cardiolog de 2 ori pe an) și determinarea activității fizice adecvate fără suport farmacologic.

Când apar semne de regurgitare persistentă, se prescrie un complex de exerciții de fizioterapie (terapie cu exerciții fizice) cu determinarea copilului în grupul pregătitor.

Terapia medicamentoasă pentru prolaps este determinată de tabloul clinic cu semne de decompensare și modificări ale ECG.

Manifestări pe cardiogramăTratament
Tulburări de repolarizareMedicamente care îmbunătățesc procesele metabolice la nivelul miocardului:
  • L-carnitină;
  • Riboxină;
  • Vitaminele B5, B15
Tahicardie, extrasistole ventriculare frecventeBeta-blocante:
  • Propronalol (Anaprilin);
  • metoprolol;
  • Cordaron (în timp ce se menține un interval QT normal).

Copiilor cu semne de disfuncție autonomă li se prescriu calciu, magneziu și preparate din plante care măresc tonusul vascular (tinctură de ginseng sau eleuterococ).

Necesitatea corectării chirurgicale (înlocuirea valvei) apare indiferent de vârstă atunci când:

  • refractaritate (lipsa rezultatelor terapiei medicamentoase);
  • progresia patologiei cu dezvoltarea insuficienței cardiace (regurgitație de 2-3 grade);
  • restructurarea cadrului muscular al inimii cu apariția unor aritmii persistente.

Concluzii

Un prolaps de valvă mitrală de 1 grad detectat la un copil este cel mai adesea o constatare de diagnostic care nu este motivul limitării activității fizice. La determinarea MVP de 2 sau 3 grade, se recomandă monitorizarea atentă a stării pacientului; acestor copii li se atribuie un grup special sau pregătitor pentru educație fizică pentru a preveni complicațiile (endocardită bacteriană, aritmii și altele). Numirea terapiei medicamentoase este efectuată de medicul curant, în funcție de tabloul clinic.