Cardiologie

Ce poate arăta un RMN al inimii?

Tomografia este una dintre cele mai informative metode de diagnosticare care vă permite să determinați natura structurii oricărui țesut și organ, pe baza capacității fizice a unui atom de a-și schimba poziția într-un câmp. Procedura RMN cardiacă nu necesită inițial introducerea de agenți de contrast, deoarece sângele servește ca contrast organic. În acest caz, imaginea are o rezoluție mare și vă permite să evaluați în mod obiectiv starea sistemului circulator.

Baza fizică a metodei

Principiul de bază al aparatului RMN Este rezonanța magnetică nucleară. Să luăm în considerare acest concept din punct de vedere fizic.

Corpul uman este format din atomi, neutroni și protoni acționează ca particulele lor încărcate. Particulele se rotesc aleatoriu în interiorul nucleului atomic, generând un câmp magnetic intern care poate interacționa cu un câmp magnetic extern. Ca rezultat al acestui proces, protonii se aliniază într-o anumită secvență. Tomograful creează un impuls energetic apropiat de rata de rotație proprie a protonilor (frecvența Larmor). Aceasta contribuie la schimbarea poziției particulelor și la rotația lor sincronă.

Protonii câmpului magnetic intern, sub influența energiei, își schimbă treptat poziția și se aliniază într-o ordine similară cu câmpul extern. Aceasta este denumită „relaxare”. Există doi timpi de relaxare: T1 și T2. Concentrația nucleelor ​​și timpul de relaxare determină mărimea spectrului și luminozitatea imaginii.

Imagistica prin rezonanță magnetică este potrivită pentru vizualizarea țesuturilor moi, deoarece structurile anatomice cu un număr mic de protoni (oase, aer) au întotdeauna un semnal slab, prin urmare sunt descrise ca întunecate. Lichidele, în special apa, pot apărea atât deschise, cât și întunecate, în funcție de perioadă (T1 sau T2).

Opțiuni suplimentare de cercetare

O valoare suplimentară a RMN este capacitatea de a spori sensibilitatea tehnicii prin introducerea de compuși de contrast. Cel mai utilizat este gadoliniul. Contrastul se acumulează în țesuturi, făcând posibilă diagnosticarea tumorilor și metastazelor. De asemenea, este folosit în practica cardiacă pentru a recunoaște anevrisme, defecte și alte anomalii vasculare.

Există studii specifice RMN (imagini prin rezonanță magnetică) ale sistemului cardiovascular.

  • Angiografia RM este o metodă extrem de eficientă pentru evaluarea rapidă a fluxului sanguin în aortă și arterele periferice. Imagistica prin rezonanță magnetică vă permite să vizualizați imagini ale vaselor de sânge în moduri bidimensionale și tridimensionale.
  • Spectroscopia MR - bazată pe formarea unui spectru din nucleele de hidrogen și fosfor, care este importantă pentru evaluarea proceselor biochimice din miocard. Spectrul demonstrează concentrațiile relative de adenozin trifosfat (ATP) și fosfocreatină (PCr), enzime care marchează deteriorarea mușchiului inimii. O scădere a concentrației de PKr în comparație cu ATP indică ischemie miocardică.
  • Maparea vitezei de fază este o tehnică rezonantă similară cu ultrasunetele cardiace. Vă permite să vizualizați fluxul sanguin, să calculați valoarea volumului și debitul cardiac la nivelul valvei aortice și, de asemenea, să determinați prezența defectelor septului interventricular sau interatrial.

Indicatii

Principala indicație pentru studiu este necesitatea unei vizualizări detaliate a sistemului circulator cu un rezultat inexact al ultrasunetelor inimii. De asemenea, metoda poate fi utilizată ca alternativă la tomografia computerizată multislice (MSCT).

În practica cardiologică, este important să se calculeze corect masa miocardului, volumele camerei, fracția de ejecție și, de asemenea, să se stabilească cauza dezvoltării și progresiei insuficienței cardiace, care este demonstrată excelent de RMN-ul inimii.

Tomografia de înaltă rezoluție permite o evaluare optimă a funcției contractile a inimii. Tehnicile de reținere a respirației ajută la urmărirea locației arterei coronare. Metoda face posibilă evaluarea funcționării supapei și indicarea unui flux de retur de sânge sau stenoză. Tomografia este standardul de aur pentru evaluarea grosimii pericardice. Metoda permite obținerea de imagini clare ale aortei, arterelor pulmonare și venelor, evaluând perfuzia miocardică.

Indicațiile pentru RMN al inimii se formează atunci când sunt suspectate următoarele condiții:

  • anevrism și pseudoanevrism al ventriculului;
  • cardiomiopatie dilatată și hipertrofică;
  • defecte cardiace congenitale și dobândite;
  • miocardită;
  • fibroză cardiacă;
  • displazie miocardică aritmogenă;
  • hemocromatoză - cardiomiopatie infiltrativă, în care fierul se acumulează în miocard;
  • remodelarea inimii;
  • amiloidoza;
  • sarcoidoza;
  • boala Chagas;
  • tumorile din inimă sunt, de asemenea, ușor de detectat, ceea ce ajută la recunoașterea bolii în stadiile incipiente.

Informativitatea

Conținutul informațional al metodei depinde direct de tipul de dispozitiv utilizat, puterea și setările acestuia.

Un tomograf deschis (cu câmp scăzut) este recomandat pentru examinarea pacienților cu claustrofobie și alte afecțiuni care complică procesul. Puterea aparatului este de obicei între 0,23 și 0,5 Tesla. Dacă să faceți un RMN al inimii cu setări atât de slabe este o chestiune de raționalitate, deoarece calitatea imaginii este scăzută.

Instalațiile de câmp înalt au o capacitate de 1-1,5-3 Tesla, ceea ce oferă secțiuni subțiri și, prin urmare, o imagine mai detaliată. În plus, acest tip de aparat funcționează mult mai rapid.

În ce cazuri pacientului i se interzice efectuarea tomografiei?

Principalul pericol al studiului este probabilitatea de a provoca o situație care amenință viața pacientului. ... Contraindicatii absolute:

  • prezența unui stimulator cardiac;
  • pompe de insulină instalate;
  • implanturi de ureche medie;
  • prezența valvelor cardiace artificiale;
  • bretele metalice - mai ales periculoase pentru vasele cerebrale, deoarece sunt posibile deteriorarea peretelui vascular și sângerări.

Contraindicații relative:

  • stenturi în arterele coronare;
  • valve artificiale în inimă;
  • unele modele de filtre cava;
  • articulații protetice;
  • console metalice, cioburi;
  • proteze dentare sau dinți metalici;
  • necesitatea menținerii mecanice a funcțiilor vitale (de exemplu, ventilația artificială a plămânilor);
  • tulburări mentale, inclusiv claustrofobia;
  • primul trimestru de sarcină - nu există date exacte despre pericolele manipulării, dar se recomandă evitarea cercetărilor în stadiile incipiente.

Dacă contrastul este injectat în timpul imagistică prin rezonanță magnetică a mușchiului inimii, se adaugă următoarele contraindicații:

  • intoleranță individuală la componentele agentului de contrast;
  • insuficiență renală severă;
  • sarcina în orice moment;
  • anemie hemolitică.

Concluzii

În ciuda costului ridicat, tomografia cardiacă este utilizată pe scară largă în medicina modernă. Metoda este recunoscută ca fiind cea mai fiabilă pentru evaluarea structurii și funcției ventriculilor drept și stâng, a vaselor mari și periferice. Dar este de remarcat faptul că RMN nu este un studiu inițial în diagnosticul bolilor cardiovasculare, ci este efectuat mai des pentru a clarifica datele ecocardiografiei.