Nutriție rațională pentru angina pectorală

Ce alimente sunt excluse pentru angina pectorală?

Un pacient cu un diagnostic stabilit va preveni catastrofa cardiovasculară, va încetini progresia aterosclerozei și va preveni convulsii prin limitarea consumului unui număr de alimente. Nutriția pentru angina pectorală se concentrează pe scăderea nivelului de colesterol din sânge.

În cazul bolii cardiace ischemice, se recomandă limitarea următoarelor alimente:

• pește gras, carne de pasăre;
• Salo;
• unt;
• gălbenușuri;
• smântână;
• cremă;
• fast food;
• măruntaie;
• caviar;
• bulion tari bogat;
• salinitate;
• produse afumate condimentate.

O dietă cu hipocolesterol minimizează dezechilibrul spectrului lipidic și scapă de kilogramele în plus.

Dacă un pacient cu angină pectorală este obez, mâncărurile dulci și făinoase sunt eliminate suplimentar din dietă. Excesul de greutate crește sarcina asupra miocardului și crește dramatic riscul de complicații ale bolilor cardiovasculare (BCV) existente sau provoacă debutul acestora. Puteți calcula indicele de masă corporală online aici:

Zile de post (după consultarea unui cardiolog):

• măr - până la un kilogram de mere pe zi;
• brânză de vaci - jumătate de kilogram în formă naturală, prăjituri cu brânză, caserolă fără sosuri și sos;
• lactate - până la un litru de lapte cu conținut scăzut de grăsimi pentru opt doze pe zi.

Compoziția dietei

Nutriția pentru angina pectorală este de a minimiza următoarele elemente:

• proteine ​​și carbohidrați;
• clorură de sodiu (concentrațiile mari de sare contribuie la reținerea apei în organism);
• alimente care provoacă flatulență;
• cantitatea de alimente (este mai bine să mănânci de cinci până la șase ori pe zi în porții mici);
• grăsimi și extracte animale;
• zahăr.

Un pacient cu boală coronariană nu trebuie doar să mănânce conform unui meniu individual, ci și să renunțe la alcool. Opinia că alcoolul dilată vasele de sânge, prevenind astfel infarctul miocardic, nu a fost dovedită. Dimpotrivă, consumul excesiv de băuturi alcoolice provoacă moarte subită la persoanele cu BCV.

Faptul este că alcoolul are un efect toxic asupra miocardului, activând sistemul simpatoadrenal. Ca urmare, nivelul catecolaminelor crește, ceea ce provoacă spasme ale vaselor coronare și aritmii.

Limitați aportul de sare, deoarece excesul acestuia provoacă retenție de lichid în țesuturi, inclusiv în pereții vaselor de sânge, îngustând lumenul acestora. Este extrem de important să se minimizeze aportul acestuia în organism cu angina pectorală cu hipertensiune arterială.

Pacienții sunt sfătuiți să-și îmbogățească dieta cu următoarele alimente:

• fructe de mare bogate în acizi grași nesaturați;
• fibre alimentare (legume și fructe);
• cu vitaminele C și B (citrice, varză, verdeață);
• substanțe lipotrope (carne de vită, pește de mare);
• oligoelemente (brânză de vaci);
• acid linoleic.

Meniu indicativ pentru saptamana:

• mic dejun - terci, ceai;
• prânz - pui slab cu salată de legume, banane sau măr copt;
• prânz - supă țărănească, cotlet la abur, paste sau cartofi copți, compot de fructe uscate sau jeleu de fructe de pădure;
• ceai de dupa-amiaza - ceai de plante sau macese, fructe sau caise uscate / stafide / curmale, nuci;
• cina - caserola cu branza de vaci, omleta, peste inabusit cu tocanita de legume (optional), ceai;
• înainte de culcare - chefir cu conținut scăzut de grăsimi sau lapte copt fermentat.

Principalele metode de gătit sunt tocănirea, fierberea în apă și fierberea la abur. Mâncarea se ia de patru până la șase ori pe zi. Temperatura vaselor este normală. Este afișată restricția pentru alimente prăjite. Legumele și fructele cu fibre grosiere (până la jumătate de kilogram pe zi) se pun la fiert, se toacă cu un blender. Introdu o mulțime de ierburi proaspete.

Unul sau două ouă pe săptămână, fierte tari sau în pungă, sunt acceptabile. Secara de pâine de ieri, Borodino sau măcinarea grosieră. Rulourile și produsele de patiserie sunt limitate. Produsele din carne sunt aduse până la trei sute de grame pe zi. Este permis să se consume băuturi de cafea diluate cu lapte.

Dieta pentru angina pectorală include diverse legume cu frunze (varză, spanac, fenicul, smog) și fructe neîndulcite pentru a elimina excesul de colesterol.

Cum afectează dieta evoluția bolii?

Terapia nutrițională este un proces conceput pentru a satisface nevoile fiziologice de nutrienți ale pacientului și o metodă de terapie care afectează patogeneza bolii.

Tratamentul anginei pectorale are două scopuri:

• prognostic îmbunătățit, prevenirea infarctului miocardic, scăderea mortalității subite;
• minimizarea frecvenței convulsiilor și îmbunătățirea calității vieții pacientului.

Principalii factori de risc ai bolii includ un dezechilibru al metabolismului lipidic (colesterol crescut și niveluri scăzute de lipoproteine ​​cu densitate scăzută), diabet zaharat, obezitate și hipertensiune arterială.

Efectul terapeutic al dietelor se realizează prin modificarea compoziției calitative a alimentelor, echilibrul dintre substanțele din norma fiziologică și metodele de gătit.

Produse și conținut în ele de substanțe necesare pacienților cu boală coronariană:

• Vitaminele B - toate cerealele de culoare închisă, carnea, cerealele;
• potasiu și magneziu - fructe uscate, miere, banane;
• vitaminele PP, A, E - uleiuri vegetale;
• iod - toate fructele de mare;
• calciu, fier, cupru - produse lactate, mere, ierburi.

Sarcina principală a terapiei dietetice în IHD este reducerea concentrației de colesterol plasmatic. Teoretic, cu ajutorul unei alimentații echilibrate, se realizează reducerea acesteia cu 10-15 la sută.

Principalele motive nutriționale pentru progresia aterosclerozei:

• valoarea energetică crescută a alimentelor în combinație cu inactivitatea fizică;
• prevalența grăsimilor și proteinelor animale;
• excesul de carbohidrați;
• utilizarea crescută a colesterolului TCA și LDL;
• deficit de uleiuri vegetale;
• lipsa fibrelor alimentare;
• un minim de substanțe lipotrope în alimente;
• restricție de vitamine și acid folic;
• alimentație săracă cu electroliți (un factor suplimentar în dezvoltarea anginei vasospastice);
• sare în exces;
• neregula și abundența alimentelor;
• alcool.

Ținând cont de influența nutriției asupra dezvoltării patologiei, introducerea prescripțiilor alimentare este considerată una dintre principalele metode de tratament.

Principiile terapiei dietetice pentru angina pectorală:

• cu un IMC peste 30 kg/m² - reducerea aportului de calorii la 1400-1600 kcal pe zi;
• controlul conținutului de grăsimi;
• conținut de carbohidrați total / rafinat - șapte la unu;
• furnizarea de proteine ​​vegetale/animale cel puțin unu la unu;
• echilibrul setului alimentar pentru vitamine, micro și macroelemente;
• pregătirea corectă a mâncărurilor;
• consumul alimentar frecvent.

Concluzii

Fiecare pacient cu boală cardiacă ischemică ar trebui să primească de la un dietetician un memento despre o dietă echilibrată sau să își stabilească în mod independent propria dietă în maniera dietelor terapeutice specializate.

Tabelul dietetic pentru ischemie îmbunătățește funcționarea sistemelor circulator și cardiovascular. Este un instrument esențial în prevenirea atacurilor miocardice și a infarctului.