Cardiologie

Ablația cu radiofrecvență a inimii (RFA): tehnică, recenzii și costuri

Ablația cu radiofrecvență a inimii este cunoscută de cel mult două secole, dar a câștigat deja o mare popularitate în aritmologia intervențională pediatrică și adultă. Aceasta este o operație modernă, minim invazivă, care ajută la eliminarea diferitelor aritmii care nu pot fi îndepărtate printr-o metodă medicamentoasă.

Baza fizică a metodei RFA

Termenul „ablație” provine din latină ablatie și denotă procesul de evaporare a unei substanțe de pe suprafața unui corp solid sub influența radiației și a unui curent de gaz fierbinte.

Ablația cu cateter cardiac este utilizarea curentului alternativ de energie de radiofrecvență cu o putere de 300 până la 750 kHz. Sub influența sa, anumite părți ale inimii sunt distruse. Resursa pentru acesta este un generator electric standard care produce un curent bipolar nemodulat cu o frecvență stabilită. Energia actioneaza intre capatul activ al cateterului, furnizat in punctul dorit al miocardului, si electrodul adeziv extern, situat in partea stanga a toracelui sau in partea inferioara a spatelui. Distrugerea țesutului are loc prin arderea acestuia. Astfel, zona necrotică își pierde capacitatea de a genera impulsuri.

Indicatii si contraindicatii

Ablația cu cateter cu radiofrecvență este utilizată în cazurile în care pacientul nu poate sau nu dorește să ia medicamente antiaritmice pentru o perioadă lungă de timp, sau terapia medicamentoasă nu aduce un efect pozitiv. Indicații - astfel de încălcări ale ritmului cardiac:

  • tahicardie ventriculară monomorfă (persistentă și episodică);
  • fibrilație atrială și flutter cu o frecvență mare a contracțiilor;
  • bătăi premature ventriculare;
  • tahicardie reciprocă sinoatrială și nodale AV;
  • ectopie atrială;
  • Sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW).

Metoda este cât se poate de sigură, cu un număr mic de contraindicații absolute. Acestea includ:

  • insuficiență renală severă;
  • tulburări electrolitice;
  • tulburări de coagulare a sângelui;
  • tensiune arterială crescută;
  • îngustarea semnificativă a deschiderii valvei mitrale;
  • hipersensibilitate la agent de contrast;
  • boli infecțioase acute și temperatură ridicată a corpului;
  • primele zile de infarct miocardic acut;
  • decompensarea insuficienței cardiace.

Ablația este considerată ineficientă în caz de displazie aritmogenă a ventriculului drept, cardiomiopatie dilatativă.

Cu toate acestea, fiecare condiție este individuală, iar medicul decide oportunitatea, echilibrul beneficiilor și daunelor procedurii, studiind cu atenție anamneza și rezultatele examinării pacientului.

Tehnica procedurii

Ablația cu radiofrecvență a inimii prevede un studiu electrofiziologic obligatoriu (EPI). Se face in sala de operatie a unui centru specializat sau a unui dispensar cardiac dotat. Intervenția nu necesită anestezie, deoarece procedura este minim invazivă și nu prevede incizii sau senzații dureroase severe. Pacientul este sedat, tratat cu părțile dorite ale corpului. Apoi vena femurală, subclavie sau jugulară este perforată prin piele. Uneori se folosește artera femurală sau radială. Un ghidaj și un cateter sunt introduse suficient de lungi pentru a ajunge în camera dorită a inimii. După ce electrodul lovește locul potrivit și este conectat la un dispozitiv special, se dau descărcări electrice, care stimulează semnalele intracardiace. Calculatorul evaluează și afișează răspunsul inimii la stimul. Astfel, medicul recunoaște focarele de excitare ectopică (acele părți ale miocardului care declanșează aritmie sau tahicardie). În timpul EPI, pacientul experimentează o senzație neplăcută de furnicături, palpitații, estompare sau capturări. Nu vă faceți griji, totuși, deoarece acesta este un răspuns la stimulare.

Când se găsește focalizarea problemei, se realizează ablația prin radiofrecvență. Zona afectată este expusă unui flux de energie de înaltă frecvență. Apoi, EFI este reluat pentru a evalua eficacitatea tratamentului. Dacă rezultatul este pozitiv, operația este finalizată, pacientul este transferat în secție pentru observare ulterioară.

Cum decurge operația, vezi videoclipul de mai jos.

Complicații după execuție

Ca orice intervenție în organism, perioada postoperatorie și consecințele pe termen lung sunt caracterizate de o serie de complicații. Sunt cauzate în principal de traumatisme ale organelor și țesuturilor adiacente.

Să luăm în considerare câteva dintre ele:

  1. Lezarea termică a nervului frenic, care este situat anatomic în apropierea venei cave superioare și a venei pulmonare superioare drepte. Este asimptomatică, dar unii oameni pot prezenta dificultăți de respirație, tuse.
  2. Afectarea nervului vag duce la o senzație de plinătate în stomac, balonare, posibil afectarea motilității gastrointestinale.
  3. Deteriorarea esofagului, formarea de fistule se manifestă prin durere la înghițire, febră și modificări inflamatorii în sânge.
  4. Încălcări ale integrității vaselor de sânge (hematoame, fistule arteriovenoase, pseudoanevrisme, sângerări).
  5. Revărsatul pericardic și tamponada cardiacă sunt afecțiuni care pun viața în pericol (risc potențial al oricărei intervenții chirurgicale).
  6. Hipervolemie a circulației pulmonare. La pacienții cu insuficiență cardiacă și contractilitate miocardică scăzută, hipervolemia se manifestă prin semne de stagnare: dificultăți de respirație, tuse neproductivă, palpitații.
  7. Stenoza venei pulmonare. Primele semne apar după șase luni, ceea ce este derutant pentru medici. Se notează dificultăți de respirație, tuse, hemoptizie, pneumonie frecventă.
  8. Tromboembolism datorat formării de cheaguri de sânge intracardiace.
  9. Moarte. Rezultatul fatal este extrem de rar, dar este posibil cu o stare somatică severă a pacientului.

Recuperare după intervenție

Reabilitarea după RFA a inimii începe imediat când pacientul este transferat în secția generală. În primele șase până la opt ore, se arată repausul la pat; nu poți îndoi piciorul unde a fost folosită artera pentru a introduce electrodul. Se aplică un bandaj de presiune pe locul puncției. Aceste măsuri au ca scop prevenirea dezvoltării vânătăilor la nivelul coapsei. Apa și aportul moderat de alimente ușoare sunt permise a doua zi după procedură.

Uneori, există o defalcare repetată a ritmului, care nu trebuie privită ca ineficacitate a operației. Inima trebuie să se refacă, zonele afectate trebuie să se vindece. Pentru a menține ritmul corect în perioada postoperatorie timpurie, se prescriu medicamente antiaritmice. În spital, încep să ia anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.

După externare, reabilitarea continuă acasă. În primele două zile, se recomandă să vă protejați de răceli, să nu faceți sport și să vă odihniți mai mult.

După trei luni, rezultatul RFA este evaluat și sunt determinate tactici ulterioare. Medicul anulează antiaritmice, anticoagulante (dacă este indicat, terapia se prelungește la un an sau mai mult). În viitor, nu există restricții, persoana se întoarce la muncă și la viața de zi cu zi.

Recenzii ale ablației cu radiofrecvență

Evaluările cauterizării inimii cu aritmii sunt în mare parte pozitive atât de la cardiologi, cât și de la pacienți, ceea ce confirmă eficacitatea metodei. Cu toate acestea, rețineți: RFA este potrivită numai pentru anumite patologii ale tulburărilor de ritm, iar aceasta este cheia succesului implementării sale. Majoritatea procedurilor se încheie cu un rezultat pozitiv și măresc semnificativ durata și calitatea vieții pacientului.

Costul operațiunii RFA

Costul moxibustiei in tratamentul aritmiilor cardiace depinde de institutia in care se face. Dacă un pacient merge la un institut de cercetare specializat, puteți obține oricând un cec cu o sumă mai mică decât într-o clinică privată. În funcție de condiții, se plătește doar costul consumabilelor și medicamentelor sau, intrând la coadă în cadrul programului de stat, așteaptă și primesc asistență medicală gratuită.

Astăzi, prețul operațiunii în sine variază de la 20.000 la 900.000 de ruble, în funcție de oraș, clinică și cursul de schimb. Suma se adauga la pachetul de teste preoperatorii si spitalizare, daca institutia este privata.

Viața după ablație

După ablația focarelor afectate sau a gurii venelor pulmonare, se recomandă respectarea următoarelor principii:

  1. O dietă echilibrată cu eliminarea grăsimilor trans, o scădere a consumului de acizi grași saturați. Cea mai mare parte a dietei constă în fructe și legume, nu produse din carne. Limitați sarea la o linguriță pe zi.
  2. Alcool în limite rezonabile. Nu este necesară respingerea completă a băuturilor alcoolice, 20 g de alcool pe zi pentru bărbați și 10 g pentru femei sunt considerate acceptabile.
  3. Să renunț la fumat. Nicotina îngustează vasele de sânge, ceea ce provoacă o creștere a presiunii, lipsa de oxigen a miocardului și ischemie.
  4. Cofeina acționează ca fumul de țigară.
  5. Activitate fizică regulată. Alergatul, înotul, mersul pe jos, mersul cu bicicleta are un efect pozitiv asupra sistemului cardiovascular. Este de preferat să faceți o înclinație către antrenamentul cardio, mai degrabă decât sarcinile de putere.
  6. Controlul tensiunii arteriale și al bolilor asociate.

Dacă urmezi un stil de viață sănătos, organismul este complet restabilit, scade riscul unor întreruperi repetate ale ritmului, iar prognosticul pentru o recuperare rapidă și longevitate activă este îmbunătățit.

Concluzii

Ablația cu cateter a inimii folosind energia de radiofrecvență este utilizată pe scară largă în aritmologia modernă. Operația asigură o eficiență ridicată în tratamentul tulburărilor ventriculare și atriale, mortalitate minimă. Pacientul nu are nevoie de reabilitare pe termen lung, dupa cateva zile sanatatea revine la normal, revine la activitatile obisnuite. Singurul dezavantaj al procedurii este costul ridicat și inaccesibilitatea pentru unii pacienți.