Un anevrism este o umflare sau distensie a peretelui unui vas de sânge. Această boală se poate dezvolta nu numai în aortă, ci și în toate arterele corpului, inclusiv în arterele carotide. Un anevrism în artera carotidă se poate întinde și slăbi treptat structura peretelui vascular, drept urmare, atunci când presiunea crește, se rupe. Acest lucru poate apărea atât în regiunea extracraniană (extracraniană) a arterei carotide - în gât, cât și în cea intracraniană, care este situată în creier. Ruptura unui anevrism al arterei carotide este o complicație foarte periculoasă a acestei boli, deoarece implică multiple modificări ischemice și metabolice ale creierului.
Simptomele și clinica afecțiunii
Cursul acestei boli poate fi asimptomatic, cu mici proeminențe sau crește treptat din cauza modificărilor structurale ale peretelui anevrismului. Simptomele unui anevrism de arteră carotidă includ:
- Ameţeală;
- țiuit constant în urechi;
- dureri de cap nerezonabile;
- senzație de oboseală cronică;
- tulburari de somn.
Cu cât este mai mare dimensiunea formațiunii anevrismale, cu atât manifestările simptomelor devin mai luminoase: durerea de cap devine mai frecventă și se intensifică, apare disconfort în regiunea toracică, dificultăți de respirație și scăderea acuității vizuale. De asemenea, poate exista răgușeală a vocii, tulburări de coordonare, o senzație de pulsație vasculară efectuată la cap.
Simptomele proeminenței anevrismului includ o imagine a unui mini-accident vascular cerebral sau a unui atac ischemic tranzitoriu (AIT). AIT este un episod de circulație deficitară în creier, cu simptome temporare asemănătoare unui accident vascular cerebral, care pot include tulburări faciale ușoare, oboseală excesivă sau somn, slăbiciune musculară pe o parte a corpului, vorbire tulbure sau dificultăți de vorbire și amețeli. AIT este adesea considerat un semn de avertizare că un adevărat accident vascular cerebral ar putea apărea în viitor dacă nu se face ceva pentru a-l preveni.
Anevrismele carotidiene pot forma cheaguri de sânge în artere care blochează fluxul de sânge către creier. Potrivit unui studiu publicat de Universitatea din Maryland Medical Center (UMMC), tromboza carotidiană a fost prezentă la 6,2% din numărul total de participanți examinați. Tromboza arterei carotide poate duce la accidente vasculare cerebrale frecvente care provoacă paralizie, leziuni ale creierului sau moarte. Cheagul de sânge se poate rupe, de asemenea, de anevrism și poate ajunge la creier, ceea ce duce ulterior la blocarea arterei cerebrale.
O durere de cap severă care debutează brusc este un semn caracteristic al unui anevrism rupt în artera carotidă. Durerea este atât de intensă încât majoritatea oamenilor o descriu drept „cea mai mare durere simțită vreodată”. O durere de cap extrem de severă este de obicei însoțită de greață și vărsături, amorțeală a gâtului și, în unele cazuri, pierderea temporară a conștienței.
Simptomele secundare cauzate de un anevrism al arterei carotide apar din presiunea acesteia asupra structurilor din jur. Când un anevrism se extinde, nervii și venele sunt comprimate, rezultând simptome precum umflarea și furnicăturile faciale, amorțeală la nivelul feței sau gurii, pierderea vocii sau răgușeală, dificultăți de vorbire și dificultăți la înghițire.
Un anevrism carotidian nerupt poate provoca probleme de vedere. Poate provoca vedere încețoșată sau dublă, pupile dilatate cronic și durere care iradiază spre frunte. Dacă artera carotidă se rupe, poate apărea și pierderea temporară a vederii.
Diagnosticare: cum să recunoaștem și să distingem o boală?
Este necesar să se diferențieze această boală cu următoarele patologii: accident vascular cerebral ischemic, sindrom de sinus cavernos, cefalee în cluster, displazie fibromusculară, neurofibromatoză, formă cervicală de limfogranulomatoză.
Algoritmul de diagnostic pentru anevrismul arterei carotide include:
date anamnestice;- Constatări ale examenului fizic (umflare palpabilă în formă de sac la gât)
- Ecografia gâtului. Acest studiu servește la determinarea dimensiunii și expansiunii anevrismului;
- angiografia - standardul de aur pentru diagnosticarea anevrismului carotidian;
- CT de contrast - are avantaje precum aplicabilitatea usoara si rapida; este o metodă minim invazivă care face posibilă observarea modificărilor peretelui vascular, cu un volum mai mic de 1 mm;
- Angiografia prin rezonanță magnetică este o tehnică neinvazivă care poate vizualiza structurile vasculare fără a fi nevoie de substanțe de contrast sau de raze X. MRA poate prezenta porțiuni trombozate ale anevrismului și caracteristicile fluxului sanguin rezidual.
date anamnestice;Tratamentul și reabilitarea unui pacient cu anevrism de arteră carotidă
Scopul tratamentului anevrismului este de a reduce simptomele și de a reduce riscul de complicații. Înainte de a alege orice metodă, este important să discutăm despre potențialele beneficii, riscuri și efecte secundare.
Dacă anevrismul este mic și nu provoacă niciun simptom, se alege managementul expectativ cu monitorizarea atentă a stării, examinarea cu ultrasunete, CT sau RMN la fiecare șase până la douăsprezece luni.
Dacă există riscul de complicații, se recurge la tratament chirurgical. Intervenția chirurgicală presupune rezecția acelei părți a arterei carotide, care este asociată cu anevrismul, și înlocuirea zonei îndepărtate cu o grefă.
O altă opțiune pentru tratamentul chirurgical este plasarea unui stent endovascular. Operația se efectuează în funcție de dimensiunea anevrismului și de localizarea acestuia față de restul ramurilor arterei carotide. Chirurgul trece printr-o puncție în artera femurală folosind catetere pentru a ghida și a livra grefa stent la locul anevrismului. Ghidarea cu raze X este utilizată pentru a plasa o grefă din material artificial în regiunea peretelui vasului proeminent. Stentul este apoi extins în interiorul arterei și ținut în loc cu cârlige metalice, mai degrabă decât cu suturi. Avantajul acestei metode de tratament este reducerea riscului operațional și scurtarea timpului de reabilitare al pacientului.
Reabilitarea pacienților constă în controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, aderarea la o dietă (reducerea dietei de grăsimi, carbohidrați), administrarea de medicamente pentru subțierea sângelui și efort fizic moderat.
Concluzii
Deci, anevrismul arterei carotide este o boală cu adevărat rară, care ar trebui luată în considerare atunci când se efectuează diagnosticarea diferențială a bolilor cu prezența unei formațiuni pulsatorii la nivelul gâtului și simptome neurologice. Astfel de pacienți pot avea plângeri precum disfagie, dureri de cap, dureri de gât, o senzație de presiune retro-orbitală, otalgie și simptome de boli cardiovasculare. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale, deoarece complicațiile cerebrovasculare și decesul apar în 50 până la 70% din cazuri. Dar rezultatele satisfăcătoare ale tratamentului chirurgical convin de necesitatea unei terapii agresive a acestei boli.
